SIBIU, VEEENIM! (Partea a II-a - ultima șansă)

FITS-ul e în toi, mai aveți vreme să dați o fugă până la Sibiu, să vă clătiți mintea (și) cu niște teatru internațional, pe care nu prea aveți cum să-l vedeți altfel. Cam astea-s recomandările mele, aștept comentarii și impresii. Enjoy!

Visul unei nopți de vară

Super-eveniment să vezi trupa de actori condusă de Tim Robbins, actor de OSCAR, interpretând Shakespeare! Și nu orice text de The Great Will, ci bucuria asta cu zâne, spiriduși, oameni adorminzi, vrăji și iubire. Se joacă de două ori, așa că aveți șanse duble să-l vedeți.

Și un bonus, extra festival: pe 22, 23 sau 24 iunie, la București, la Teatrul de Comedie.

Fado, dragostea mea

Pauză de teatru, pentru un concert pe acordurile Portugaliei, în Biserica Fortificată din Cisnădioara. Există transport asigurat de către festival, trebuie doar să aveți la voi cea mai calmă stare, că apoi veți fi nerăbdători oricum să ajungeți la Lisabona.

Marmură

Dacă nu ați apucat să-i vedeți pe sublimii Rebengiuc și Râlea în regia lui Kordonsky, la Bulandra Icoanei, asta e șansa voastră! Un text despre viață și moarte, cenzură și dragoste - regal actoricesc de mare clasă. Magicianul și Moromete sunt magici de-a dreptul într-o colivie de marmură.

Moromeții (filmul)

Clasicul lui Stere Gulea, după și mai clasicul lui Preda, pe ecran mare, în prezența regizorului și a lui Victor Rebengiuc. Eveniment de neratat.

Anul dispărut.1989

Unul dintre cele mai bune spectacole montate la Teatrul Mic din București, cu o Ilinca Manolache fenomenală. Tu ce făceai în 1989? Cum era viața ta înainte de căderea comunismului? Întrebări și răspunsuri, râsete și plânsete. Un spectacol necesar. Ca să nu uităm și să repetăm.

Fanfara de la Cozmești

Se pare că e cea mai veche fanfară din țară (veche de peste un secol); va străbate pietonala cu alai de curioși și copii. E tradiție la FITS. Dacă sunteți acolo pentru prima oară, aflați că e un soi de botezul festivalului, de la care nu vă puteți sustrage.

Metamorfoze

Am mai zis-o și o să o mai zic: Purcărete nu este regizorul după care să intru orbește în săli de teatru, dar uneori poate rupe câte ceva în miocard. Dacă nu regia lui, cu siguranță textul lui Ovidiu, în interpretarea trupei de actori de la Teatrul Radu Stanca din Sibiu. Și, da,  Ali Deac e unul dintre ei, iar anul acesta a fost selecționat în programul 10 pentru TIFF, probabil cel mai mișto program pentru tineri actori de teatru care sunt cooptați în lumea filmului.

Sensul vieții

Eugenio Barba revine la Sibiu cu unul dintre cele mai recente spectacole alea sale montate la Odin Teatret, în Danemarca. Spectacolul le este dedicat scriitoarelor și activistelor pentru drepturile omului Anna Politkovskaya și Natalia Estemirova, ucise de asasini anonimi, deoarece s-au opus conflictului din Cecenia. Despre Eugenio Barba, numai de bine – e o legendă vie a teatrului modern, fondator al Școlii Internaționale de Teatru Antropologic etc.

Bun, acum că v-ați încărcat cu povești vizuale, înainte să părăsiți Sibiul, treceți și pe la peretele de lângă teatru și citiți Ziarul Orizontal al lui Dan Perjovschi; e-al patrulea an când îl desenează integral!