Curând începe Festivalul Național de Teatru

Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu a devenit o tradiție pentru mine de aproape 5 ani. Tot de atâta timp, festivalul a devenit și martorul celor mai recente aniversări ale mele. Născut pe 13 iunie, în fiecare din ultimii 5 ani această zi m-a prins la Sibiu, în toiul festivalului. Așa că alături de Staropramen, am surprins în fiecare dintre acești ani esența evenimentelor prin fotografierea atmosferei festivalului: oamenii, emoțiile, spectacolele de stradă.

Am avut aici unele dintre cele mai memorabile experiențe. Pare că ești într-o lume complet diferită când ajungi la festivalul care a făcut istorie în Sibiu și nu numai. Mii de oameni din toate colțurile lumii vin pentru spectacolele de aici. Strada se transformă într-o mare scenă de teatru în care spectacolele în aer liber se țin în continuu, iar publicul are ocazia să vadă totul foate de aproape.

Curând începe Festivalul Național de Teatru, care va aduce în perioada 20-30 octombrie câteva zeci de spectacole în București, iar câteva dintre ele vor avea loc chiar în pasajul de la Universitate. Pe lângă piesele de teatru, FNT este și gazda unor conferințe și întâlniri dedicate iubitorilor de teatru. La Ateneul Român, de exemplu, veți avea ocazia să-i vedeți în dialog pe George Banu cu Ion Caramitru.

Spectacole străine, spectacole românești, toate își vor găsi locul pe parcursul celor 11 zile de festival. De vreți să fiți parte a FNT, ar fi bine să vă uitați pe program și să vă alegeți deja piesele la care v-ar plăcea să ajungeți. Cu siguranță atmosfera va fi una specială. Iar oamenii, parte din ea.

Îmi aduc aminte cum căutam la un moment dat, pe durata festivalului de teatru de la Sibiu câteva apartamente în clădirile din Piața Mare ori de pe pietonala Nicolae Bălcescu, ca să pot fotografia de la înălțime amploarea spectacolelor de stradă. N-am crezut că îmi va fi atât de ușor. Pur și simplu am intrat în clădiri și-am început să bat pe la uși. Am reușit să fotografiez din vreo 4 apartamente zilele acelea.

„– Stai și fotografiază cât ai nevoie că se vede tare frumos de aici. Fă-ți treaba și dacă ai nevoie de ceva numa’ spune-ne că suntem aici”, îmi spune la un moment dat unul dintre proprietari.

Ce-i drept, am reușit să prind un moment tare frumos pe durata unuia dintre spectacole, „Invitație muzicală în Kikiristan”. Unul dintre actori a remarcat că fotografiez de pe geamul unei clădiri și și-a îndrumat toată trupa să cânte o „serenadă”. Câteva secunde mai târziu, toată mulțimea de spectatori de pe pietonală se uita spre mine. Nu m-am mai oprit din fotografiat. Mi s-a părut incredibil momentul.

Un al moment pe care n-o să-l uit s-a întâmplat cu câteva minute înainte de începerea spectacolului Faust. Toată lumea venită la festival știe că dacă nu ți-ai cumpărat biletele cu câteva luni înainte, n-ai nicio șansă să intri la spectacol. Eu n-aveam bilet, dar am zis să încerc să caut unul. Ajuns în fața sălii de doar 2-3 minute, văd pe cineva venind spre mine:

„– Vrei bilete la piesă. Doi prieteni de-ai mei nu mai vin, așa că dacă vrei îți pot da ție unul”, îmi spune. Am stat câteva secunde blocat. Pe lângă asta, nici n-a vrut să accepte contravaloarea biletelor.

Iar astea sunt doar două dintre exemplele care m-au învățat că festivalurile de acest fel devin locurile în care se adună oameni minunați și în care poți trăi experiențe care să te învețe, până la urmă, lecții de viață.

Anul trecut, tot la FITS, am început un proiect prin care am fotografiat fețele actorilor și spectatorilor. Pe câteva dintre portretele de spectatori le-am surprins după un spectacol stradal care… i-a transformat în totalitate. Așa am reușit să cunosc voluntari veniți din Asia, cupluri și grupuri de turiști de peste ocean și o mulțime de alți oameni de prin cam toată Europa.

De fiecare dată când am ajuns la FITS ori la alte festivaluri de teatru, am urmărit să fotografiez cel mai mult spectacolele stradale. Când strada devine o mare scenă, iar publicul se află de jur-împrejurul actorilor, stările sunt complet altele. Spectacolul nu mai e pentru un anumit public, e pentru orice public poate fi atunci prezent.

Iată câteva imagini desprinse de la spectacolele stradale. Veți vedea emoția spectatorilor, mulțimile de oameni adunate în jurul actorilor, dar și cum spectatorii ajung să devină parte din spectacol. Îmi aduc aminte că în 2014 am ajuns în prima zi a festivalului, pe la orele prânzului, când oamenii erau încă la muncă. Era cam gol pe strada pietonală din centrul Sibiului când a început spectacolul unei fanfare. La un moment dat un domn își dă jos acordeonul și invită la dans unul dintre puținii oameni care erau atunci în preajmă. Chiar și așa, momentul a fost unul foarte frumos.

Fii și tu parte din atmosfera unui festival de teatru și rezervă-ți bilete la spectacolele din cadrul Festivalului Național de Teatru care începe în câteva zile!