În cele douăsprezece ediții de până acum, Festivalul Internațional de Film Anonimul a oferit publicului cinefil care a venit tocmai până la Sfântu Gheorghe, în Deltă, șansa unor întâlniri directe cu regizori esențiali din cinematografia contemporană. Peter Greenaway, Ken Loach, Krzysztof Zanussi, Nuri Bilge Ceylan, István Szabó etc. Anul acesta, în perioada 8-14 august, Anonimul păstrează buna tradiție, aducându-l la Sfântu Gheorghe pe sud-coreeanul Park Chan-wook, autorul acelui memorabil Oldboy, film care - la doar 13 ani după apariție - are deja statutul unui clasic.
Iată o listă scurtă de 3 regizori pe care Anonimul i-a adus în fața publicului din România:
1. Park Chan-wook (invitat acum, în 2016) și al său Oldboy, care i-a determinat pe americani să facă un remake
Anul acesta, regizorul coreean Park Chan-wook este invitatul de onoare al festivalului și va primi Trofeul ANONIMUL pentru contribuția sa la frumusețea cinematografiei universale, luni, 8 august, în cadrul Galei de Deschidere a Festivalului.
Gala va fi urmată de proiecția în premieră în România a celui mai recent film al său, Agassi/ The Handmaiden, inclus în Competiția Oficială Cannes 2016. Va fi și o retrospectivă Park Chan-wook, din care nu vor lipsi Joint Security Area, Sympathy For Mr. Vengeance, Oldboy, Lady Vengeance și Thirst.
De ce e important să-l vedeți și să-l ascultați face to face pe Park Chan-wook? Pentru că este unul dintre regizorii sud-coreeni deveniți deja clasici în viață. Oldboy (2003) l-a convins pe Spike Lee să facă un remake în 2013, cu Josh Brolin în rolul principal. Remake-ul n-a fost însă nici pe departe la fel de convingător ca originalul.
2. Peter Greenaway (invitat în 2005) și obsedanta sa capodoperă gastro-cinematografică, The cook, the thief and his wife
Galezul Peter Greenaway, unul dintre regizorii în mare vogă în anii ‘80, are în palmares câteva filme a căror frumusețe vizuală a reușit să transpună pe marele ecran esența picturilor renascentiste baroce și flamande. Filme precum The Draughtsman's Contract (1982), The Cook, the Thief, His Wife & Her Lover (1989) sau The Pillow Book (1996) sunt dintre acelea care trebuie revăzute o dată la câțiva ani.
Peter Greenaway a venit în 2005 la Anonimul, când i s-a proiectat ambițioasa trilogie multi-media Tulse Luper Suitcases.
De la întâlnirea cu el din 2005, mi-a rămas în cap o frază: Cel mai bun loc dintr-un cinematograf, care permite cel mai bine descifrarea imaginii, este G 17. Evident, Greenaway se referea la sălile clasice de cinema și nu la cele din multiplexurile de astăzi. Ideea este că acel loc ideal se află undeva la mijlocul sălii, lateral stânga, cum stai cu fața la ecran.
3. Ken Loach (invitat în 2007) și cele două Palme d’Or ale sale
Englezul Ken Loach este specialist în subiecte incomode, fie din zona socială, fie din zona politică. În 2007, a sosit la Anonimul după ce câștigase Pale d’Or la Cannes pentru The Wind that Shakes the Barley (2006), un film care are ca fundal războiul irlandez pentru independență. Anul acesta, a câștigat al doilea Palme d’Or la Cannes pentru I, Daniel Blake, un film cu o temă socială foarte gravă și serioasă. Ken Loach nu e mereu atât de grav. Dovada e spumoasa lui comedie din 2012, Angels’ Share.
În 2007, la Anonimul, Ken Loach și-a început masterclass-ul cu o lecție foarte importantă pentru cinematografia românească: "Un film nu e făcut de o singură persoană", a fost prima propoziție rostită de regizorul englez la Sfântu Gheorghe.
Photo credits: Mihaela Marin.
De vrei să-ți faci și tu vocea auzită, te invităm să te Conectezi cu Facebook