Top 3 filme cu soundtrackuri jazz memorabile

1.(Elevator to the Gallows) Ascenseur pour l'echafaud, 1958

Louis Malle, unul dintre marile nume ale cinematografiei franceze, a debutat la 25 de ani cu acest film noir considerat, prin inovațiile tehnice și narative, unul dintre pilonii cinematografiei moderne. Pe lângă montajul alert care te ține cu sufletul la gură și jocul minunat făcut de Jeanne Moreau, o diva veritabilă a filmului francez, Louis Malle a ținut să aibă o coloană sonoră semnată de nimeni altul decât legendarul Miles Davis, aflat atunci la inceputrile carierei.

Compusă într-un singur jam session nocturn, coloană sonoră semnată de Miles Davis pentru Ascenseur pour l'echafaud a fost un manifest de independența al lui Miles Davis față de maeștrii săi, Charlie Parker și Dizzy Gillespie.  După soundtrackul acestui film, Miles Davis avea să apuce calea jazzului bazat pe din ce în ce mai multă improvizație, în jam session-uri în care cântă alături de alte nume grele ale genului.

2. Last Tango in Paris, 1972

Închipuiți-vă următorul scenariu: mergi pe stradă într-o zi, vezi o femeie frumoasă, și te întrebi cum ar fi să te întâlnești cu ea într-un apartament pustiu că un univers unde totul este permis, unde nu există nici promisiuni, nici compromisuri, un fel de paradis pierdut al senzualității. Fără să vă știți numele, fără să vă spuneți unul altuia poveștile triste.

Chestia asta i-a trecut prin cap unui italian, pe numele său Bernardo Bertolucci care nu s-a mărginit doar să viseze, ci a făcut un film plecând de la această fantezie: e vorba despre Ultimul tango la Paris.

Coloană sonoră din Ultimul tango la Paris l-a făcut celebru în toată lumea pe Gato Barbieri, pe atunci un tanăr saxofonist argentinian care a compus o partitură de latin jazz – cu improvizații de saxofon influențate de John Coltrane. Soundtrackul din Lasta Tango în Paris i-a adus lui Gato Barbieri un premiu Grammy.

3.Whiplash, 2014

Filmul Whiplash, povestea tânărului Andrew care că visează să ajungă cel mai bun toboșar din lumea jazz-ului, a fost primit foarte bine de critica de film, dar cu o oarecare reținere de fanii foarte exigenți ai jazz-ului.

Soundtrack-ul original a fost compus de Justin Hurwitz și, fără să fie o capodoperă, se achită onorabil de misiunea sa de coloană sonoră, și anume aceea de sublinia ritmul nebun al filmului, ritm impus de profesorul jucat de J. K. Simmons, cel care a primit Oscar pentru acest rol. Soundtrack-ul de la Whiplash include și piese clasice de jazz, precum Caravan, o compoziție semnată de Duke Ellington.