ÎN DIALOG CU ARTIȘTII: Leonte are A-C de cojocul jazz-ului!

Fără introducere. Dialog pur și simplu. Totuși, complex. Citiți și veți pricepe.

Delia Panait: A-C Leonte este cel mai recent apelativ pe care l-ai ales (cum l-ai ales?) pentru “branding-ul” de scenă. Ce găsim în spatele “noului” nume?

A-C Leonte: Încercam să găsim un nume pentru proiectul cel nou, inițiat împreună cu Tavi Scurtu. După lungi și obositoare brainstorming-uri, care se sfârșeau mereu cu o căutare pe Google și cu oftatul - ”... e luat”, Tavi a pronunțat sintagma Angel Minus Wings, iar mie mi-a plăcut foarte mult. Câteva clipe mai târziu, tot Tavi a spus că așa ar trebui să se numească albumul și iată-ne, albumul Angel Minus Wings bate la ușă.

Am hotărât într-un final ca, pentru proiect, să rămânem la varianta prescurtată a numelui meu, pentru a păstra într-un fel o continuitate în ceea ce privește imaginea și activitatea mea muzicală, dar și pentru a trasa totuși o mică diferență între proiectele jazzistice în care m-am implicat în trecut și preocupările mele actuale, care migrează spre zona electronică.

Delia Panait: Ai avut zeci de colaborări și sute de cântări în formule consacrate, inedite sau experimentale. Dintre fostele proiecte (Ana-Cristina Leonte Quartet / Quintet -> Javra -> Jazzappella)? Care rămân în viața și în activitatea ta artistică?

A-C Leonte: Ana-Cristina Leonte Quartet /  Quintet (Queen Tete îmi place mie să îi spun, căci mă simt ca o regină pe scenă cu acești muzicieni minunați) și alterego-ul quintet-ului – Javra există și vor continua să existe. Toamna trecută, de exemplu, am avut o intensă activitate concertistică pe scena festivalurilor de jazz. Este adevărat că în ultima jumătate de an ne-am dedicat cea mai mare parte a timpului desăvârșirii albumului, însă vara aceasta vom fi din nou împreună pe scenele festivalurilor. Trebuie să spun că munca împreună cu acești muzicieni își pune amprenta și pe noul album, de aceea, rezultatul final cuprinde multe elemente și principii de realizare jazzistice, mai mult sau mai puțin evidente.

În ceea ce privește activitatea mea a cappella din trupa Jazzappella, care s-a transformat mai apoi în Blue Noise, aceasta s-a încheiat. A fost o experiență foarte frumoasă și intensă, o provocare care mi-a ridicat standardele de cântăreț, însă nu prea reușeam să le împac pe toate, așa că am ales să mă concentrez pe proiectele mele și pe activitatea mea de solist și songwriter.

Delia Panait: Împreună cu Tavi Scurtu (producător), pui sâmbăta asta oficial pe piață albumul “Angel Minus Wings”. Putem spune că este primul tău album de autor? Sau Secret Lover a fost acela?

A-C Leonte: Cu siguranță primul meu album de autor este Secret Lover. Cu încântare și mirare am aflat de curând că Secret lover este și primul album de autor al unei vocaliste de jazz din România. Când l-am lansat, n-am știut să folosesc această mrejă PR-istică ca să captez atenția presei. Acum, ce aș putea spune? Că sunt prima vocalistă de jazz care încearcă să scape de această etichetă limitativă și care lansează un al doilea album de autor, cu care vrea să evadeze într-o altă lume sonoră și dezvăluie publicului o altă lume de idei, poate chiar o altă fațetă... Credeți că îmi trebuie un PR?

Delia Panait: Câte track-uri are “Angel Minus Wings” și ce sonorități / genuri muzicale ați inclus?

A-C Leonte: Albumul cuprinde 12 track-uri, pe care nu le-am premeditat sub un concept, totuși, conceptul s-a țesut de la sine, cu fiecare piesă care a apărut în playlist. Este cel mai greu lucru să pun etichete pe munca mea, totuși nu neg că muzica însumează o multitudine de elemente și influențe. Din spusele oamenilor care au ascultat deja muzica enumăr și eu: trip-hop, dub, dnb, neo soul, modal jazz... the a-c blend.

Delia Panait: Ce oferi prin creațiile tale (muzică + text) din acest proiect? La ce să se aștepte ascultătorul?

A-C Leonte: Privit în ansamblu, proiectul antrenează o multitudine de factori, de influențe, de povești, de oameni, lucrurile pe care noi le trăim și care ”tachinează” firea noastră artistică și creativă. Pot să spun fără niciun fel de ezitare că acest album este cât se poate de adevărat, de real, am exprimat tot ce am vrut și nu ne-am abținut să spunem lucurilor pe nume.

Nu este un manifest împotriva cuiva sau a ceva, este realitatea cotidiană așa cum am văzut-o noi, o invitație deschisă către o calătorie spre sine, către eliberare și trezire.  Poate fi privit ca un mic test, o autoascultare a gândurilor inspirate de conceptul  ”Angel Minus Wings”. Îngerii sunt ființe spirituale superioare, mesageri care stabilesc o legătură între Cer și Pământ, care încearcă să ne ghideze spre Lumină. Pentru mine, Angel Minus Wings este ca o invitație către oameni, de a umbla prin lume ca mesageri ai iubirii, chiar dacă aripile lor, ca simbol al desprinderii de lumea materială, încă stau să crească.

Delia Panait: Ce așteptări ai tu după lansare?

A-C Leonte: Încerc de mult timp să mă autoeduc să nu-mi creez așteptări, să iau lucrurile în ordinea în care vin, să nu-mi imaginez dinainte, să stau aici, în clipă, în prezent, mulțumind cu bucurie pentru tot ceea ce sunt/suntem, pentru tot ceea ce am, pentru tot ceea ce primesc, pentru tot ceea ce pot să dăruiesc, pentru tot ceea ce am reușit să fac. De cele mai multe ori, îmi iese. Normal că îmi doresc ca mesajul nostru articulat prin sunet și cuvinte să ajungă la cât mai multă lume, un lucru facilitat într-o anumită măsură de revista Sunete, care a venit la începutul primăverii cu propunerea aceasta. O minune picată din Cer, chiar cred asta. Noi lucram la piese de toamna trecută, dar ne era foarte clar că nu aveam posibilitatea (mai ales financiară) să scoatem discul fizic. Propunerea a venit și noi am profitat de ea, ne-am pus pe treabă și în ultimele două luni am muncit pe brânci, ca să avem materialul gata la timp.

Nu cred că e un album ușor, nu e la îndemână, solicită ascultătorul, de aceea, nu cred că o să aibă un succes colosal la un public care caută facilul în muzică, care vrea doar laptele și mierea din realitatea cotidiană. De asemenea, așa cum am spus deja, albumul este o invitație către o călătorie spre sine, spre adevăratul Sine, iar mulți oameni se feresc de așa ceva, se sperie de oglindirea în aproapele lor... eh, ”complicăciuni” spirituale.

Delia Panait: Care ar fi atmosfera ideală pentru a asculta întregul album?

A-C Leonte: Pentru o experiență completă, recomand o primă audiție cu o pereche de căști bune. Muzica este foarte minuțios elaborată și unele detalii nu se percep din prima, în căști relația ascultător-muzică este mai intimă și într-un fel se elimină o parte din factorii pertubatori exteriori. Apoi, recomand o audiție la lumina apusului... acasă, sau în mașină, în drum spre un loc secret.  

Delia Panait: Ce îți spune “Ferenc Ségercz”?

A-C Leonte: Feryyy... Un om atât de drag, de la care am învățat atât de multe. L-am cunoscut acum vreo 7-8 ani, când am participat la primul meu workshop de jazz, la Sfântu Gheorghe (cel din Covasna). Făceam primii pași pe acest drum și urma să mă înscriu la examenul de admitere la Conservator. Câțiva ani mai târziu am făcut împreună un proiect cu muzică românească autentică. Primul nostru concert a fost în Ungaria, la festivalul Mediawave, și a fost foarte apreciat.

Datorită lui Fery am descoperit frumusețea adevăratului folclor și am intrat în contact cu aceste bijuterii sonore. Nu știu cât de mult am reușit eu să mă apropii de cântul vocal popular, cert este că mă fascinează. Unele piese sunt atât de personale și de complexe, încât nu îndrăznesc să le cânt.

Îmi place mereu să spun asta și mi se pare tare haios: secuiul m-a învățat pe mine muzică românească. De fapt, pe lângă faptul că mânuiește și făurește o sumedenie de instrumente populare de suflat, Fery este o enciclopedie vie. Orice om are de învățat o mulțime de lucruri de la el, mai ales când vine vorba de etnografie. Cred că una dintre cele mai frumoase și prețioase lecții primite de la Fery este lipsa separării și a granițelor, cum folclorul și obiceiurile oamenilor nu pot fi îngrădite, ele se împrumută, se transferă și se influențează reciproc.

Cu ceva ani în urmă, la Muzeul Țăranului Român, se organizau niște serate în care Fery învăța participanții diferite dansuri românești, totul acompaniat de instrumente acustice. Chiar era nemaipomenit!

Delia Panait: Numai cine n-a pus vreodată urechea pe jazz-ul autohton n-a dat de excelentele tale abilități de interpretare vocală și de spectaculosul tău timbru: Best Vocalist (Johnny Răducanu International Festival 2015), Best New Jazz (Premiile Sunete 2014), Best Vocal Performance (Sibiu Jazz Fest 2013). Și nu de puține ori ai contribuit la proiecte ca instrumentistă, mai exact prin vioara ta. Totuși întreb: violonistă, vocalistă sau compozitoare - ce prevalează în tine? Cum te auto-identifici?

A-C Leonte: Am început să cânt vocal la vârsta de 4 ani, atunci am urcat chiar prima oară pe scenă. Cântatul la vioară și compusul au venit mai târziu. Am avut momente când activitatea mea ca violonist era mai intensă: cântam în orchestră; sau ca solist, făceam parte dintr-un cvartet de coarde și cântam într-o trupă de rock. În prezent, nu sunt la fel de activă la vioară, dar îmi doresc să schimb acest lucru și să implic și mai mult abilitățile mele instrumentale în noile proiecte.

Pe album sunt multe piese pe care am înregistrat parțile de keyboard și doar o singură piesă pe care am înregistrat mai multe linii de vioară suprapuse (”I believe”). Deși pare că activitatea de vocalist prevalează acum, totuși nu pot să o separ de cea mai nouă înclinație dintre cele trei, compoziția. Cu asta mă auto-identific, cu interpretarea compozițiilor proprii, transmiterea unui mesaj către lume, exprimarea propriilor viziuni și trăiri despre lume, și nu un mimetism sentimental.

Delia Panait: Nu întâmplător ești percepută ca fiind una dintre vocile reprezentative ale jazz-ului românesc - ai studiat jazz-ul la Conservator sub îndrumarea lui Mircea Tiberian, ai făcut din asta o meserie - se poate trăi din jazz în România?

A-C Leonte: Trebuie să spun sincer că este destul de greu. Faptul că sunt aici azi nu s-a întâmplat fără o mulțime de sacrificii și prin această afirmație vorbesc pentru toți muzicienii locali de jazz (și nu numai), care nu primesc sprijin de niciunde. De asemenea, există o tendință de îndepărtare de cultură, publicul este din ce în ce mai bulversat de mass-media și de toate deghizările care îi distrag atenția de la ceea ce este valoros, sau pur și simplu informația culturală nu mai ajunge la oameni și se pierde, acoperită de o mare de reclame care mai de care mai strălucitoare și mai prefabricate.

Activitatea mea implică și o sumedenie de lucruri administrative, birocratice, mă preocup de cum să mă promovez ca să pot, așa cum ai spus, să trăiesc din jazz/muzică. Mă gândesc foarte serios să-mi găsesc o ocupație secundară sau de rezervă, din care să trăiesc, ca să pot face muzică liber, fără strategii de marketing, fără stresul monetizării, să pot să fac ce știu să fac cel mai bine: să cânt și să compun.

Delia Panait: Când spui “jazz”, spui…?

A-C Leonte: Spui abilitatea de a comunica viu și în timp real prin muzică... Ca atunci când vorbești, nu poți să spui un lucru de două ori la fel, decât dacă joci teatru.

Delia Panait: Ce asculți zilele astea?
A-C Leonte: Ascult tot felul, mult mai multe electronice decât înainte... două piese care îmi plac:

 

 

Delia Panait: Noua tehnologie permite acum tot felul de alipiri vocale. Pentru tine, un duet ideal peste-timpuri și spații ar fi?

A-C Leonte: Cred că toată lumea are acest vis, de a cânta alături de artiștii pe care îi apreciază. Cum ar fi să apar pe o piesă Flying Lotus sau Kendrick Lamar? Am si aspirații mai puțin utopice.

Delia Panait: Sâmbătă (11 iunie) e concertul pentru lansarea oficială a albumului. Cum va fi live-act-ul?

A-C Leonte: În afară de Codin Orășeanu, care ne susține foarte mult în ultima vreme pe partea de sunet și cu o parte din atribuțiile electronice, sâmbătă vom avea și câțiva invitați instrumentiști. Cred că voi pregăti și un moment de voice looping și mă voi juca un pic cu un mpc.

Delia Panait: Care este prima piesă de pe album pe care ați ales s-o promovați și de ce?

A-C Leonte: Cred că vara aceasta vom face un videoclip la piesa Let It Be Me. Nu avem un motiv foarte clar, nu ne pricepem și nici nu avem o strategie de marketing. E o piesă complexă, profundă, care reprezintă albumul în totalitatea lui. Ne-am sfătuit cu tânărul regizor Gabriel Durlan și am ajuns la niște idei foarte interesante și profunde vizavi de această piesă.

Delia Panait: Cum și de unde se poate cumpăra albumul?

A-C Leonte: Albumul se va distribui alături de ediția de vară a revistei Sunete. Doritorii se pot abona, sau o pot cumpăra din rețelele de distribuție.

Delia Panait: Ce faci vara aceasta? Pe unde cântați?

Cântăm la Jazz TM, Electric Castle și Waha. Plănuim să facem și un mic tur de promovare a albumului prin țară, dar nu avem încă un plan exact. Pe 18 iunie, la Sfântu Gheorghe!

Photo credits: Cover - Adrian Anechițoaie, 1 - Diana Matache, 2 - Andreea Săsăran.