Spune-mi ce mănânci ca să-ți spun ce bere să pui alături

Atunci când te așezi la masă pentru bucuria culinară în întregimea ei, conceptul de food & beer pairing nu mai e doar fiță, el devine parte a experienței, care merită cunoscut și însușit măcar în punctele sale esențiale. Așa cum nu poți să bei un vin dulce după o ceafă de porc, în aceeași măsură parcă nici o bere neagră n-aș duce la gură după o tartă cu vanilie. Adică poți, evident că poți orice vrei tu pe lumea asta, dar în cazul ăsta vorbim fie despre împlinirea unei simple nevoi fiziologice, fie de ignoranță. Sau ambele. Și noi tocmai asta vrem să evităm aici.

E un drum lung și ce urmează mai jos sunt doar mici frânturi care ar putea eventual deschide curiozitatea celor ce vor să vadă în sticla cu bere ceva mai mult decât lichidul care stinge setea. Important e să știți că nu există reguli stricte în beer pairing, dar există câteva principii de bază care să te ghideze atunci când vrei să alegi berea potrivită pentru un meniu.    

Tăria și gustul.

E destul de intuitiv faptul că un fel de mâncare delicat se potrivește cu o bere delicată, iar berile cu gust puternic și mai mult alcool cer lângă ele feluri de mâncare puternic aromate sau mai grele. Pare cel mai simplu principiu, doar că e și cel mai complex. Cum decizi că o bere e delicată sau nu? Asta nu ține doar de alcool, ci și de procesul ei de producere (fermentare lentă sau rapidă, de exemplu) care îi dă un gust specific, mai dulce sau mai amar, de calitatea malțului și a hameiului folosite. Așa se explică de ce o bere stout (berile negre) merg alături de cărnuri grele sau chiar deserturi cu ciocolată.

Armonia.

Cel mai adesea, combinațiile potrivite de bere și mâncare împărtășesc aceleași elemente comune de aromă și gust. Spre exemplu, un Lager nemțesc se potrivește lângă o friptură de porc, iar o bere neagră irlandeză poate fi o alegere bună lângă trufele de ciocolată.

Echilibrul.

E important ca berea aleasă lângă mâncare să nu acopere gustul preparatului din farfurie sau invers, ci să se complimenteze reciproc. Una din regulile bune de urmat este ca lângă o mâncare iute, sărată sau grasă să pui o bere cu un conținut mic de alcool. O bere amăruie merge foarte bine lângă o mâncare cu mult sos, iar un Pale Ale merge, de exemplu, lângă un burger.  

Locul de origine.

Pare un moft, mai degrabă, dar un moft de care unii dintre noi ținem cont, mai mult sau mai puțin conștient. E un tip de asociere instinctivă, care se practică local de sute de ani. Incluisv eu am resimțit-o de nenumărate ori mai ales atunci când m-am întâlnit cu prietenii mei la o terasă cu mici. Genul ăla de context în care nu-ți vine să ceri o bere belgiană, chiar dacă ea ar exista la frigider. Bine, de obicei nici nu prea există. Apoi, o bere englezească, acolo, la ea acasă, parcă s-ar potrivi de minune lângă o brânză Cheddar, iar o bere albă din Bavaria (weissbier) ar merge perfect cu un wurst alb din aceeași regiune.

Regula celor 5 gusturi.

Știm că putem detecta, atunci când mâncăm, gusturile: amar, dulce, sărat și acru. Mai nou, și umami, așa-numitul gust suprem, o combinație de gusturi despre care se spune că redă calitatea unor mâncăruri de a fi delicioase. Umami e important pentru că potențează celelalte gusturi și le face mai complexe. Se spune despre bere că are din naștere acest umami prin prisma proceselor de fermentare ce au loc. Așa că e de înțeles de ce berea se potrivește cu atât de multe mâncăruri fără să dai prea des greș.

Berile foarte amare se potrivesc lângă alimente grase și sărate. Berile mai dulci se pun în pahar lângă mâncăruri picante și iuți sau lângă unele cu același gust dulce. Iar berile ușor picante merg lângă brânzeturi precum Camembert sau Brie.

Cel mai des berea se pune lângă alimente sărate, asta știm deja, alăturare pentru care există și o explicație simplă. Carbonatarea ajută în curățarea ușoară a sării de pe papilele gustative, ceea ce dă senzația de efect răcoritor.

Într-o serie foarte restrânsă de food & beer pairing, aș face obligatoriu alăturarea de Pale Lager cu somon, carne de pui, salate sau alimente prăjite. La fel, pentru Blonde Ale aș trimite alături niște fructe de mare sau pește la grătar, salate sau paste. Pale Ale, spre exemplu, are chimie perfectă cu burgerii, cartofii prăjiți, mâncare asiatică, mâncare picantă sau condimentată. Pentru sandvișuri, pizza sau brânzeturi merge de minune Amber Ale. Cât despre grătar, carne de porc, brânzeturi, legume, Brown Ale este perechea perfectă. Pentru tipurile de bere Porter și Stout, combinațiile câștigătoare pot fi cu porc, grătar, cârnați, șuncă , bacon, afumături, fripturi la cuptor, stridii, ciocolată, deserturi cu fructe și ciocolată sau plăcinte de toamnă.

Pentru cineva căruia nu îi sunt familiare denumirile de mai sus, povestea asta poate da un ușor sentiment de nesiguranță. Și e normal să fie așa. În fond, sunt zeci și zeci de stiluri diferite de bere. Însă pasul următor ține de curiozitatea fiecăruia. Tot ce am scris mai sus nu e rezultatul experienței unui connoisseur. Și nici nu are pretenția că va limpezi toate dilemele ce pot apărea în această relație. Așa cum spuneam, e mai degrabă rezultatul unei curiozități mai vechi, în încercarea mea de a înțelege chimia dintre bere și mâncare. Îmi place să cred că am început să trec peste relația asta aproape genetică dintre bere cu grătar, cu alune, cu pizza, semințe sau covrigei. Care nu e greșită, doar că e atât de limitată. Ceea ce, sincer, sper să vi se întâmple și vouă, în cazul în care suntem cam prin același punct de pornire. Trebuie doar să înțelegem principiile care pot lega în mod fericit cele două entități, mâncarea și berea. Și mai trebuie și ceva experiență practică, desigur.

 

Surse:

https://www.craftbeer.com/

http://www.thebeercircle.com/

https://beerandbrewing.com/

Acest articol nu are comentarii. POȚI FI PRIMUL